MODULUL 3

MIC MANUAL DESPRE GEN

Ce este genul și de ce cursanții vârstnici ar trebui să studieze despre el? Ce domenii ale vieții afectează și cum? Ce limbaj dezvăluie, ascunde și impune genul?

Introducere

Genul poate fi definit ca o construcție culturală a ideilor despre masculinitate și feminitate, uneori slab corespunzătoare cu potențialul real al bărbaților și femeilor. Cu alte cuvinte, genul dezvăluie modul în care fiecare dintre noi a fost socializat în raport cu sexul nostru. Pe măsură ce femeile se apropie de vârsta bătrâneții, ele au tendința de a-și accepta stigmatul și de a fi invizibile ca ființe umane. Femei invizibile, „întindeți-vă după carte: este o armă”, ar spune Bertolt Brecht. Educația despre femei, despre poziția lor socială, despre promovarea identității lor sociale reprezintă o armă. În acest modul, oferim un ghid privind modul în care femeile își pot prelua controlul asupra propriei identități. Pe măsură ce vei lectura, amintește-ți că genul impactează toate domeniile vieții și că limbajul ar trebui să fie neutru din punct de vedere al genului ori de câte ori este posibil.

 

Modul pe scurt

Modulul este format din trei unități de învățare, urmate de secțiunile dedicate verificării înțelegerii și referințelor bibliografice.

  • Unitatea 1. Cadrul conceptual al noțiunii de gen
  • Unitatea 2. Domeniile vieții sunt impactate de rolul de gen
  • Unitatea 3. Gen și limbaj
  • Verifică-ți înțelegerea. Următoarele afirmații sunt adevărate sau false?
  • Referinţe bibliografice

Unitatea 1. Cadrul conceptual al noțiunii de gen

 

Ați observat vreodată cum se comportă cuplurile în interviurile publice? Jurnalistul se adresează mai întâi bărbatului și abia apoi femeii. Bărbații vorbesc, iar femeile cel mai adesea așteaptă pentru a confirma ideile lor sau pentru a adăuga propriile lor gânduri. Acestea sunt așteptările sociale legate de gen. Conceptul de gen nu echivalează cu conceptul de sex. „Femeile nu se nasc ca femei, ci devin femei”, susține Simone de Beauvoir, descriind diferența dintre atributele biologice atașate sexului și atributele sociale atașate genului. Clasificarea socială de gen sau construcția de gen începe chiar din momentul în care omul se naște. Spunem adesea lucruri de genul: „Ce fetiță drăguță!”, „Ce băiat puternic!”, „Băieții nu plâng!”, „Fetele se joacă cu păpușile, nu cu camioanele.”. Alte concepții eronate prezumă faptul că fetelor le place culoarea roz, în timp ce băieții preferă culoarea albastră, că fetele trebuie să vorbească cu blândețe, în timp ce băieții pot utiliza un limbaj dur. Este de asemenea obișnuit să considerăm anumite profesii ca fiind specific feminine, iar altele specific masculine. Toate aceste remarci și idei consolidează rolul de gen al unei persoane.

 

Rolul de gen este construit social, dar ceea ce a fost construit poate fi și deconstruit, prin educație, schimbări politice sau ideologice etc. Construcției sociale a genului îi sunt atașate atribute, roluri sociale, stereotipuri despre bărbați și femei care sunt diferite, în funcție de timpul istoric și contextul cultural.

 

Genul poate fi definit ca o construcție culturală a ideilor despre masculinitate și feminitate, care uneori corespunde în mod vag potențialului real al bărbaților și femeilor. Genul este inclus într-un context socio-cultural mai larg, în care sunt integrați și alți factori importanți pentru analiza sa, cum ar fi originea rasială și etnică, vârsta, nivelul sărăciei etc. Cu alte cuvinte, genul dezvăluie modul în care fiecare dintre noi a fost socializat în raport cu sexul nostru; este o fațetă a așteptărilor și experiențelor socio-culturale.

 

În fiecare societate, femeilor și bărbaților le sunt repartizate diferite sarcini, roluri și poziții sociale, astfel încât există diferențe și inegalități între femei și bărbați în ceea ce privește responsabilitățile atribuite, activitățile desfășurate, accesul la resurse și controlul asupra acestora, precum și oportunitățile de a se implica în procesul de luare a deciziilor.

 

În ciuda progresului înregistrat de la cea de-a patra Conferință Mondială a Femeilor de la Beijing din 1995, normele patriarhale discriminatorii mențin în continuare inegalitățile de putere. Unul dintre punctele cheie pentru accesul femeilor la drepturile lor este autonomia economică a femeilor.

 

Independența economică a femeilor reprezintă un motiv pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la rolul de gen în vederea ajutării comunităților să găsească modalități de a schimba credințele, atitudinile și normele sociale existente, care restricționează echitatea și egalitatea de gen. Femeile vârstnice, în special, ar trebui să studieze problemele de gen și să-și îmbunătățească gândirea critică, astfel încât să poată lupta împotriva discriminării și pentru a se auto-actualiza.

 

Cercetările indică faptul că există diferite abordări ale procesului de învățare în cazul bărbaților și femeilor, dat fiind fapul că fiecare context educațional, fie el formal, informal sau non-formal, incumbă stereotipuri de gen, ce pot prejudicia dezvoltarea individului. Aceste lucruri pot și adesea afectează negativ experiența de învățare atât a bărbaților, cât și a femeilor. 


Experiențele legate de rolul de gen influențează modul în care cunoștințele sunt dobândite, așteptările pe care persoana și le face despre sine, alegerea tematicii și nivelul de încredere în sine a cursanților. Utilizarea lentilelor de gen pentru a deconstrui astfel de norme învățate ar trebui inclusă în domeniul educației adulților vârstnici ca o modalitate de promovare a subiectivității (sociale) a cursanților vârstnici contemporani.

Unitatea 2. Domeniile vieții sunt impactate de rolul de gen

 

Socializarea de gen are loc prin intermediul a patru agenți fundamentali ai socializării: familie, școală, grupuri de co-vârstnici și mass-media. Fiecare agent consolidează rolurile de gen prin crearea și menținerea așteptărilor normative pentru comportamentul specific genului. Agenții secundari, cum ar fi religia și locul de muncă, întăresc, de asemenea, astfel de comportamente. În timp, expunerea repetată la acești agenți conduce bărbații și femeile înspre un fals sentiment că acționează în mod natural mai degrabă decât să urmeze un rol construit social.

 

Potrivit autorilor Gamble & Gamble, familia este o sursă primară a identității de gen, deoarece ea oferă membrilor săi primele experiențe de socializare. Familiile își dezvăluie propriile valori, propriile tipuri de comunicare și propria influență în dezvoltarea rolului de gen. Aceiași autori susțin că familiile continuă să se reinventeze pentru a reflecta dinamica vieții secolului XXI.

 

Majoritatea băieților și fetelor învață foarte devreme care sunt activitățile mai apreciate în cazul băieților și fetelor. Același lucru se întâmplă și cu activitățile pe care sunt descurajați să le întreprindă.

 

Prietenia bărbaților nu poate implica același tip de intimitate care caracterizează prietenia femeilor. Unii observatori consideră prietenia între bărbați ca fiind mai puțin profundă și mai superficială. Poate că o explicație mai bună este aceea că tipul de apropiere pe care îl ating bărbații este pur și simplu diferit față de cel atins de femei. Pentru femei, apropierea reprezintă intimitate; pentru bărbați, apropierea înseamnă loialitate.

 

Rolul de gen modelează unele dintre diferențele de trăsături de personalitate în contexte specifice. Se spune că femeile sunt mai agreabile cu prietenii și cu colegii de muncă. Bărbații sunt mult mai puțin nevrotici cu părinții decât femeile, dar nu există diferențe de gen în ceea ce privește neuroticismul manifestat în relațiile cu prietenii și colegii de muncă. Diferențele de gen pot fi specifice situației sau contextului. Diferențele de personalitate dintre genuri se pot datora diferitelor roluri sociale mai degrabă decât diferențelor înnăscute. Cu toate acestea, slabele diferențe de gen în contextul locului de muncă pot fi atribuite faptului că mediile de lucru sunt mai susceptibile de a constrânge în mod similar atât comportamentul bărbaților, cât și cel al femeilor. Așadar, orice diferențe între rolurile de gen vor fi mai mici la locul de muncă decât în general.

 

Normele sociale și culturale determină comportamentul și credințele în cadrul unui anumit grup cultural sau social. De exemplu, este mai probabil ca femeile vârstnice să facă voluntariat, în timp ce este mai probabil ca bărbații să fie implicați în activități fizice în cadrul comunității. Femeile vârstnice sunt mai des implicate în educație comparativ cu bărbații. Normele sociale și culturale au un impact puternic asupra comportamentului individual într-o mare varietate de contexte.

 

Sănătatea, boala și violența sunt diferențiate în funcție de genNormele determină ceea ce este (in)acceptabil în interacțiunile umane. Violența bazată pe gen afectează în principal femeile și fetele. Abuzul poate fi fizic, sexual, psihologic sau verbal. Crizele cresc și mai mult riscul de abuz. Violența online împotriva femeilor, care include discursurile instigatoare la ură bazate pe gen, este o formă de violență bazată pe gen care ia rapid amploare.

 

Diferența de remunerare între femei și bărbați este o consecință a diferitelor inegalități cu care se confruntă femeile în ceea ce privește accesul la muncă, promovarea și recompensele.

 

Aproximativ 30% din diferența totală de remunerare între femei și bărbați se explică prin suprareprezentarea femeilor în sectoarele economice cu salarii relativ mici, cum ar fi îngrijirea și educația. Pe de altă parte, este foarte mare proporția bărbaților (peste 80%) angajați în sectoare economice mai bine plătite, cum ar fi știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM).

 

Femeile petrec în medie mai puține ore în muncă plătită decât bărbații, dar mai multe ore în munca neremunerată.

 

Plafonul de sticlă: poziția în ierarhie influențează nivelul de remunerare – mai puțin de 10% dintre liderii companiilor de top sunt femei. Profesia cu cele mai mari diferențe în ceea ce privește câștigurile orare în UE este cea de manager: cu 23% mai puține câștiguri pentru femei decât pentru bărbați.

 

În unele cazuri, femeile câștigă mai puțin decât bărbații pentru munca prestată în locuri de muncă cu valoare egală.

 

Inegalitățile în ceea ce privește succesul profesional sunt uneori atribuite faptului că femeile își întrerup parcursul profesional după ce au copii, pentru că își iau concediu. Mai mult, femeile sunt acuzate că, în mod intenționat, caută locuri de muncă cu mai puține ore și salarii mai mici pentru a fi mai flexibile pentru copiii lor.

 

Diferența de remunerare între femei și bărbați a fost, de asemenea, atribuită diversității caracteristicilor locurilor de muncă (nivel de educație, ore lucrate, ocupație etc.)

 

Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții.

Unitatea 3. Gen și limbaj

 

Structura lingvistică a limbii noastre materne ne antrenează să vedem lumea și să gândim în anumite moduri. De exemplu, în majoritatea limbilor există substantive de gen masculin și de gen feminin, care condiționează modul în care vedem lumea. Bătrânețea este în general de genul feminin, în timp ce succesul este de cele mai multe ori de genul masculin – genul neutru nu se regăsește în toate limbile.

 

S-a constatat că un limbaj neutru din punct de vedere al genului poate crește participarea egală a bărbaților și femeilor pe piața muncii (reduce disparitatea de gen).

 

Femeile se pot simți excluse prin limbajul folosit și sunt adesea omise lingvistic. Trebuie să ținem cont de faptul că limbajul este o alegere și putem combate limbajul sexist în toate domeniile și manierele: în aparițiile publice, social media etc.

 

Limbajul incluziv de gen include pe toată lumea, chiar și bărbații. Nu face rău nimănui. Cuvintele care incumbă particula masculină (în engleză, cuvântul „man”, care înseamnă „bărbat”, este parte din multe cuvinte compuse: „freshman”= boboc, „chairman” = președinte etc.) pot fi înlocuite cu expresii neutre (cum ar fi „student în anul întâi” în loc de „boboc”, „hei, voi!” în loc de „hei, băieți!” etc.). Pe scurt, limba este un instrument pentru construirea comunităților și avem nevoie de o lume care să ia femeile în serios și din punct de vedere lingvistic.

 

Diferențele de comunicare între bărbați și femei încep în timpul copilăriei. Fetelor li se spune să-și folosească manierele, să se joace în liniște și să se poarte ca niște domnișoare. Cu toate acestea, este în regulă ca băieții să folosească un limbaj dur și să se joace gălăgios. Fetele au voie să-și arate emoțiile, în timp ce băieții nu ar trebui să plângă în majoritatea culturilor.

 

Unii autori subliniază că educația sau condiționarea socială pot influența atitudinile de gen în vorbire și scriere (de exemplu, pentru a face vorbirea mai mult sau mai puțin corectă din punct de vedere politic). Femeile ar trebui să fie mai „corecte din punct de vedere politic” decât bărbații.

 

Limbajul joacă un rol esențial în modul în care interpretăm lumea, în care gândim și ne comportăm. Cuvintele pe care le alegem reflectă adesea ipoteze inconștiente despre valori, roluri de gen și abilitățile femeilor și bărbaților.

 

În prezent este larg acceptat faptul că folosirea genurilor în limbaj poate reflecta sexismul. O gamă largă de practici lingvistice a fost considerată sexistă.

 

Cercetările indică faptul că bărbații și femeile socializează diferit și, în consecință, au stiluri diferite de a vorbi și de a folosi anumite cuvinte.

 

Studiile care se concentrează asupra modului în care femeile și bărbații își exercită autoritatea în funcțiile profesionale sugerează că, din punct de vedere lingvistic, femeile încearcă să minimizeze diferențele de statut dintre ele și subordonații sau pacienții lor, în timp ce bărbații tind să utilizeze strategii care întăresc diferențele de statut.

 

S-a constatat că bărbații văd conversația ca pe un mijloc de a face schimb de informații și de a rezolva probleme. Bărbații evită subiectele personale și discută evenimente, sport, știri și fapte. Ei spun mai multe povești și glume decât femeile, dorind să își demonstreze statutul și puterea. Bărbații sunt direcți, duri, iar discursul lor include argou sau înjurături. Când li se atribuie o sarcină, bărbații trec direct la la lucru și construiesc relațiile în timp ce lucrează la proiect. Bărbații reflectă și procesează în plan intern informațiile pentru luarea deciziilor.

 

În general, femeile evită să folosească un limbaj agresiv și amenințător, indiferent de poziția lor. Ele își manifestă statutul subordonat prin politețea și blândețea cu care vorbesc. Femeile evită comunicarea directă și amenințătoare.

Comisia Europeană. (2021). Report on gender equality in the EU. FREE THRIVE LEAD

Grovera, S., Furnhamb, A. (2021). ”Personality at home vs. work: Does framing for work increase predictive validity of the Dark Triad on work outcomes?”. Personality and Individual Differences, Vol. 169.

Holmes, J. și colab. (2016). The Handbook of Language, Gender, and Sexuality. EBSCO Publishing: Colecția de cărți electronice (EBSCOhost).

Lígia, A. (2003). Análise Social, vol. XXXVIII (168), p. 687-714.

Merchant, K. (2012). How Men And Women Differ: Gender Differences in Communication Styles, Influence Tactics, and Leadership Styles. CMC Senior Theses. Paper 513.

Mohindra, V., Azha, S. (2012). ”Gender Communication: A Comparative Analysis of Communicational Approaches of Men and Women at Workplaces”. IOSR Journal of Humanities and Social Science (JHSS) ISSN: 2279-0837, ISBN: 2279-0845. Vol. 2, nr. 1 (Sep-Oct. 2012), p. 18-27, accesat: www.iosrjournals.org

Naples, N., Gurr, B. (2016). The Wiley Blackwell Encyclopedia of Gender and Sexuality Studies, prima ediție.

Ostrouch-Kamińska, J., Vieira, C. (2016). ”Gender Sensitive Adult Education: Critical Perspective”. Revista Portuguesa de Pedagogia, nr. 50.

Standish, K. (2021). ”A coming wave: suicide and gender after COVID-19”, Journal of Gender Studies, 30:1, 114-118, DOI: 10.1080/09589236.2020.1796608.

Sunderland, J. (2006). Language and Gender: An advanced resource book. Taylor & Francis e-Library.

Tannen, D. (1994). ”Introduction”. Gender and Discourse, p. 3-17. Oxford University Press.

Tannen, D. și colab. (2015). The Handbook of Discourse Analysis. Second Edition. John Wiley & Sons

http://gsdrc.org/docs/open/hdq817.pdf

https://courses.lumenlearning.com/cochise-sociology-os/chapter/gender-differences-in-social-interaction/

https://courses.lumenlearning.com/wm-introductiontosociology/chapter/gender-and-socialization/

https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/equal-pay/gender-pay-gap-situation-eu_en

https://eige.europa.eu/gender-mainstreaming/structures/portugal/cieg-centro-interdisciplinar-em-estudos-de-genero-interdisciplinary-centre-gender-studies

https://eige.europa.eu/sites/default/files/20193925_mh0119609enn_pdf.pdf

https://epale.ec.europa.eu/en/blog/how-can-adult-learning-help-address-gender-inequality

https://impactum-journals.uc.pt/rppedagogia/article/view/1647-8614_50-1_2

https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1350507618800718

https://www.wiley.com/en-ad/The+Gender+Communication+Handbook%3A+Cuceritor+Conversațional+Coliziuni+între+Bărbați+și+Femei-p-9781118238677een+Bărbați+și+Femei-p-9781118238677

Activitate