MODULUL 1

PERSOANELE VÂRSTNICE, FEMEILE VÂRSTNICE ȘI IMPLICAREA LOR

Cum contribuie educația adulților vârstnici la participarea civică și socială activă a persoanelor vârstnice? În ce măsură îi ajută educația să își cunoască drepturile și să îi încurajeze să se implice în justiția socială?

Introducere

Educația adulților vârstnici se referă la combinarea cunoștințelor academice și la declanșarea cunoștințelor experiențiale, la care contribuie atât cursanții, cât și formatorii. Este vorba, de asemenea, despre stimularea unor procese de învățare noi. Dar nu numai asta! Educația persoanelor vârstnice, pe care societatea tinde să le excludă, este menită să le sprijine în a deveni cetățeni activi, implicați, ce își aduc contribuția în comunitate. Numai vârstnicii (femeile vârstnice) dedicați și implicați devin titulari de drepturi, care se bucură de și care sprijină o justiție socială mai amplă.

 

Modul pe scurt

Modulul este format din trei unități de învățare, urmate de secțiunile dedicate verificării înțelegerii și referințelor bibliografice.

  • Unitatea 1. Adulții vârstnici și importanța implicării lor sociale
  • Unitatea 2. Contribuția educației adulților la participarea socială și la activismul femeilor
  • Unitatea 3. Posesor de drepturi la bătrânețe
  • Verifică-ți înțelegerea. Următoarele afirmații sunt adevărate sau false?
  • Referinţe bibliografice

Unitatea 1. Adulții mai în vârstă și importanța implicării lor sociale

 

Speranța de viață în întreaga lume a crescut continuu în ultimele secole, împreună cu dezvoltarea științifică. Aceste fenomene au generat oportunități și soluții care au permis segmentului de vârstnici din cadrul populației lumii să sporească și să ajungă la noi etape ale vieții. Bătrânețea este un termen care se referă în prezent în primul rând la persoanele de peste 65 de ani, după cum declară Organizația Mondială a Sănătății (2011), deși există țări în care acest prag este mai mic, așa cum este, de exemplu, în Australia, unde delimitarea este la 50 de ani (OFTA, 2019) și în Africa, unde pragul bătrâneșii este pus la 55 de ani (Sagner, Kowal, Dowd, 2002).

 

În ciuda diferitelor numere care îl definesc – care s-au schimbat și vor continua să se schimbe cu timpul – bătrânețea reprezintă de fapt pentru toți oamenii etapa finală a ciclului de viață. Mobilitatea limitată, fragilitatea crescută și susceptibilitatea la boli, răniri și degradări reprezintă factori ce caracterizează vârsta bătrâneții în comparație cu adulții mai tineri (OMS, 2011). Există multe schimbări ce survin odată cu vârsta în ceea ce privește interacțiunea familială și socială, relațiile de muncă, oportunitățile de învățare și timpul liber (OMS, 2011; OFTA, 2019).

 

Persoanele vârstnice se confruntă adesea cu stereotipuri bazate pe vârstă – convingeri ultrasimplificate și exagerate despre oameni sau evenimente – ce pot fi de natură pozitivă sau negativă. Dar stereotipurile distorsionează realitatea și lasă la o parte particularitățile. Stereotipurile inhibă adesea implicarea persoanelor vârstnice în viața lor comunitară și personală. Pentru a ilustra acest aspect, suntem siguri că toți ați auzit despre faptul că persoanele vârstnice sunt mai puțin productive în comparație cu adulții mai tineri, că nu pot învăța bine datorită vechilor lor patternuri de învățare, că sunt înțelepți, dar uituci (OFTA, 2019). Unele persoane vârstnice pot fi uituce, dar nu neapărat toate.

 

De ce este atât de importantă implicarea adulților vârstnici în comunitate? Persoanele vârstnice sunt experte și posedă un capital social și cultural esențial pentru comunitate, ce nu poate fi pierdut. Haideți să aruncăm o privire la beneficiile implicării adulților vârstnici în comunitate (OFTA, 2019).

 

Beneficii pentru ei înșiși:

  • se simt apreciați;
  • încrederea și pofta lor de viață cresc, în timp ce sănătatea și bunăstarea lor se ameliorează;
  • primesc mai multe oportunități de a-și exprima ideile și nevoile, știind că opiniile lor contează;
  • încrederea lor în instituțiile guvernamentale este îmbunătățită;
  • sentimentul lor de împlinire crește;
  • pot ajuta la risipirea miturilor și stereotipurilor asociate cu îmbătrânirea.

 

Beneficii pentru instituțiile guvernamentale:

  • învață din variatele cunoștințe și experiențe ale vârstnicilor;
  • înțeleg mai bine oportunitățile oferite de o piață de consum mare și în creștere;
  • pot beneficia de experiențele persoanelor vârstnice în activismul social;
  • sunt mai de încredere răspunzând ideilor comunității;
  • se pot afla în fruntea unei abordări cu totul noi a fenomenului îmbătrânirii.

 

  Beneficii pentru comunitate:

  • poate învăța din cunoștințele și experiența adulților vârstnici;
  • poate beneficia de ajutorul, munca, timpul, relațiile sociale și orice altceva ce persoanele vârstnice sunt dispuse să ofere;
  • poate dezvolta relații între generații, demonstrând că acele comunități care sprijină toate vârstele sunt bune pentru toate generațiile;
  • va deveni mai coezivă, capabilă să utilizeze mai mult capital social și să promoveze asumarea responsabilității asupra deciziilor;
  • calitatea deciziilor sale și rezultatele sale pentru comunitate vor crește.

Unitatea 2. Contribuția educației adulților la participarea socială și la activismul femeilor

 

În ciuda pașilor făcuți pe drumul echității de gen de-a lungul anilor, femeile sunt încă considerate a fi o categorie vulnerabilă. Ca și în cazul persoanelor vârstnice, femeile sunt predispuse la o serie de stereotipuri care le împiedică să fie complet angajate social și politic. Cu cât aceste două criterii se împletesc mai mult, cu atât este mai dificil pentru femeile vârstnice să-și aducă contribuția în comunitate.

 

Participarea socială este definită ca implicarea unui individ în activități care asigură interacțiunea cu alți membri ai societății sau cu comunitatea din afara mediului familial sau de acasă (Aroogh, Shahboulaghi, 2020). Participarea socială se bazează pe relații sociale și implică acțiuni prin care resursele personale sunt partajate cu ceilalți. În funcție de tipul de resurse personale partajate, pot exista trei tipuri de participare socială (Aroogh, Shahboulaghi, 2020):

  • participare socială comunitară/ colectivă activitățile sunt împărțite între membrii unui grup, iar timpul e principal resursă implicate în partajare;
  • participare socială productivă – implică furnizarea de servicii sau produse către ceilalți, iar principalele resurse partajate sunt abilitățile și competențele;
  • participarea socială politică – implică luarea deciziilor cu privire la grupurile sociale; la acest tip de participare socială se poate face, de asemenea, referire ca fiind activism social , deoarece implică eforturi îndreptate spre a face schimbări politice sau sociale.

 

Competența socială și civică este fundamentală pentru fiecare persoană dintr-o societate bazată pe cunoaștere și se exprimă prin capacitatea unei persoane de a participa eficient și constructiv la viața socială și profesională și de a se implica activ în societăți din ce în ce mai diverse (Brand, Schmidt-Behlau, 2019). Deci, întrebarea este: cum încurajăm femeile în general și în special femeile vârstnice pentru participarea socială comunitară și politică? Rezultatele cercetării mai multor studii de caz sugerează că programele de educație a adulților joacă un rol esențial în modul în care cursanții adulți, fie ei tineri sau mai în vârstă, fie bărbați sau fie femei, înțeleg și experimentează participarea socială activă (Brand, Schmidt-Behlau, 2019). Astfel, cheia pentru implicarea femeilor, inclusiv a femeilor vârstnice, în participarea socială și cetățenia activă este aceea de a le ajuta:

  • să își cunoască propriile resurse și modul în care să le folosească mai bine;
  • să se simtă împuternicite să acționeze în numele credințelor lor;
  • să simtă că vocea și opiniile lor contează;
  • să înțeleagă principiile societății civile și ale schimbării sociale;
  • să-și găsească motivația față de o cauză și să-și modeleze propria voce.

 

Pentru a atinge toate aceste obiective, programele de educație a adulților – adică toate formele de învățare asumate de persoanele mature – menite să declanșeze participarea socială și activismul femeilor ar trebui să se concentreze pe trei dimensiuni-cheie (DGR-CE, 2003):

  • capacitate – dezvoltarea unui sentiment de influență, de competență și a abilității de a induce schimbarea;
  • responsabilitate – asumarea responsabilității pentru o anumită problemă socială, structurarea unei reacții și gestionarea unei provocări;
  • identitate  formarea identității personale, dezvoltarea convingerilor, opiniilor, ideilor, conexiunilor dintre și despre sine și ceilalți oameni.


În acest sens, programele de educație a adulților au potențialul de a crește gradul de conștientizare, de structurare a cunoștințelor, de modelare a atitudinilor, de cultivare a resurselor personale și de formare a competențelor comunitare și civice – toate acestea fiind imperative pentru promovarea femeilor și vârstnicilor activi din punct de vedere social și comunitar.

Unitatea 3. Posesor de drepturi la bătrânețe

 

Fiecare om are drepturi și aceste drepturi nu se diminuează pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Dimpotrivă, pe anumite scene politice se consideră că vârstnicii ar trebui să aibă drepturi mai specifice decât adulții mai tineri. În acest sens, Organizația Națiunilor Unite dezbate Convenția drepturilor persoanelor vârstnice de zeci de ani, dar nu a fost încă adoptată.

 

Drepturile persoanelor vârstnice se intersectează adesea cu stereotipurile legate de vârstă. De exemplu, persoanele în vârstă sunt percepute frecvent ca o povară pentru generațiile mai tinere, ceea ce ar putea fi adevărat în cazurile în care statul are un deficit de resurse. Totuși, dacă persoanelor vârstnice li se permite să-și păstreze munca plătită și dacă au pensii sau economii, acestea vor fi, de fapt, în măsură să-i sprijine pe cei tineri plătind jucăriile, hainele sau activitățile din timpul liber ale nepoților sau contribuind la plata ipotecilor ori a ratelor lunare pentru mașină. În loc să promoveze ideea dependenței de sistemele de protecție socială, factorii de decizie politică se pot concentra pe capacitarea persoanelor vârstnice de a fi active și autosuficiente.

 

A avea drepturi include dreptul de participare, dreptul de a avea opinii, dreptul de a lua decizii și de a avea un cuvânt de spus în procesul decizional guvernamental (OFTA, 2019). Toți oamenii, inclusiv cei vârstnici, au resurse personale – timp, abilități, competențe, cunoștințe etc. – ce pot fi folosite în beneficiul comunității. Fiecare persoană vârstnică își poate găsi propriul loc în sistemul social într-un mod pozitiv, într-o manieră care să nu fie o povară pentru alte generații, ci o valoare adăugată. Astfel, stimularea participării sociale comunitare, productive și politice reprezintă o modalitate sănătoasă de a-i face pe adulții vârstnici să beneficieze de drepturile lor și, mai mult, de a „despovăra” generațiile mai tinere.

 

Asumarea unei abordări de parteneriat cu persoanele vârstnice înseamnă că rezultatele și beneficiile sunt comune. Tratarea persoanelor vârstnice ca fiind egale cu alte părți interesate este importantă pentru creșterea încrederii și pentru crearea relațiilor de muncă colaborative și a parteneriatelor autentice (OFTA, 2019). În felul acesta se validează autenticitatea vechiului proverb african: „cei care își respectă bătrânii, își netezesc propriul drum spre succes”.

Aroogh, M. D., Shahboulaghi, F.M. (2020). "Social participation of Older Adults: A Concept Analysis". În International Journal Community Based Nurs Midwifery, 8 (1), p. 55-72, World Wide Web: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6969951/#:~:text=Social%20participation%20is%20defined%20as,interpersonal%20interactions%20outside%20the%20home, accesat martie-aprilie 2021.

 

Brand, B., Schmidt-Behlau, B. (2019). The Contribution of Adult Education to Active Participatory Citizenship. DVV International. World Wide Web: https://www.dvv-international.de/fileadmin/files/Inhalte_Bilder_und_Dokumente/Materialien/IPE/IPE-79_web_150dpi.pdf, accesat februarie-aprilie 2021.

 

Directorate-General for Research – European Commission (DGR-EC) (2003). Lifelong Learning, Governance and Active Citizenship in Europe. ETGACE project – final report. Brussels. World Wide Web: https://cordis.europa.eu/docs/projects/files/HPSE/HPSE-CT-1999-00012/82607991-6_en.pdf, accesat februarie-aprilie 2021.

 

Office for the Aging (OFTA) (Government of South Australia) (2019). Better Together. A Practical Guide to Effective Engagement with Older People. World Wide Web: https://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/efc56a004efc69f1b7ccf79ea2e2f365/Better+Together+-+A+Practical+Guide+to+Effective+Engagement+with+Older+People.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=ROOTWORKSPACE-efc56a004efc69f1b7ccf79ea2e2f365-nwLmRMW, accesat februarie-aprilie 2021.

 

Sagner, A., Kowal, P., Dowd, J. E. (2002). Defining “Old Age”. Markers of old age in sub-Saharan Africa and the implications for cross-cultural research. World Wide Web: https://www.researchgate.net/publication/264534561_Defining_Old_Age_Markers_of_old_age_in_sub-Saharan_Africa_and_the_implications_for_cross-cultural_research#:~:text=Other%20researchers%20(e.g.%20Peil%2C%20Bamisaiye,e.g.%20Folta%20and%20Deck%201987), accesat aprilie 2021. 

 

The World Health Organization (2011). Global Health and Aging. World Wide Web: https://www.who.int/ageing/publications/global_health.pdf, accesat aprilie 2021.

Activitate

Lorem Ipsum

Lorem ipsum

Lorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolorLorem ipsum dolor sit amet consectetur adipiscing elit dolor