Povești din Slovenia

ZORA JANŽEKOVIČ – O VIAȚĂ PENTRU MEDICINĂ

Dar cine a fost sau, mai degrabă, ce a fost Zora Janžekovič? Ea a fost un medic slove, chirurg plastician, care s-a specializat în tratamentul rănilor de arsură. Zora este o mare vedetă mondială a științei medicale. Cu toate acestea, în Slovenia, ea este încă trecută cu vederea, deși numele și fotografia ei au fost introduse în manualele din întreaga lume. 

Sursa imaginii: link 

Zora era harnică, foarte imaginativă și perseverentă. Ca și copil, ea a observat un medic local la locul de muncă, ceea ce i-a generat entuziasmul pentru medicină și a făcut-o să își dorească să devină ea însăși medic. Aceasta era o alegere destul de neobișnuită pentru o fată în vremurile în care medicina era încă dominată de bărbați. A studiat medicina la Universitatea din Zagreb. În timpul studiilor s-a îndrăgostit de un coleg ucrainean și amândoi au lucrat în spitalul din Varaždin în timpul celui de-al doilea război mondial, unde Zora a câștigat multă experiență. Apoi, ea a petrecut mai mulți ani în așteptarea unui loc de rezident în cadrul Departamentului de Chirurgie Plastică al Centrului Clinic de la Universitatea din Ljubljana. 

Deși ea a fost un tânăr medic foarte implicat, nu a putut evita să fie privită cu superioritate de către colegii ei de sex masculin. Ca în multe alte țări europene, profesia de chirurg a fost considerată prea stresantă pentru femei și, prin urmare, nu era accesibilă pentru acestea. Zora a perseverat și a dezvoltat o metodă de tratament imediat al rănilor de arsură, prin îndepărtarea țesutului mort și acoperind rana cu propria piele a pacientului. A fost o descoperire în chirurgia plastică. Dar, din nou, fiind o femeie doctor, care lucrează într-un mic spital din Maribor, cu prea puțină finanțare la dispoziție și, mai mult, derulându-și activitatea în spatele Cortineri de Fier, Zora Janžekovič a trebuit să lupte împotriva multor stereotipuri. Era dificil să schimbe mentalitățile și mințile îndoctrinate ale colegilor ei. 

Un element crucial pentru recunoașterea ei profesională și științifică a fost un congres de chirurgie plastică derulat la Ljubljana în 1968, unde și-a prezentat metoda (1335 de pacienți, tratament bine documentat cu fotografii și filme). Din acel moment, chirurgi din întreaga lume au început să vină la Maribor să învețe de la ea. Ea a devenit un simbol mondial în specialitatea ei (dar, de asemenea, un monstru, cu care era dificil de lucrat, femeia nebună din Iugoslavi etc.), argumentând că rănile de arsură devin contaminate datorită tratamentului inadecvat și nu datorită mediului. Ea a co-fondat o secție de chirurgie plastică în spitalul său și, la o vârstă înaintată, o fundație pentru studenții la medicină originari din Slovenska Bistrica. Ea a diminuat drastic cazurile de contaminare și a ajuns pe lista celor mai influenți 25 de medici din lume. În ciuda acestui fapt, în Slovenia ea este încă necunoscută.

Referințe bibliografice 

Janžekovič, Zora. 2008. Once upon a Time … How West Discovered East. Journal of Plastic, Reconstructive & Aesthetic Surgery 61 (3): 240– 244. https://doi.org/10.1016/j.bjps.2008.01.001

Veljko Vlaisavljević. (ur.) “Zora Janžekovič”. Poglavje v knjigi Osebnosti slovenske medicine MatTv Maribor, 2011

ANGELA VODE

Angela Vode (1892–1985) s-a născut într-o familie săracă din clasa muncitoare. Numele ei a fost unul dintre cele mai obscure nume după cel de-al doilea război mondial. Înainte de război, ea a fost educator (femeile puteau fi doar profesoare sau soții), lider al mișcărilor feministe și politician de aripă stângă. A publicat mai multe cărți, dintre care cea mai vizibilă este „Gen și soartă”. A devenit de timpuriu membră a Partidului Comunist, încă de pe vremea când acesta era încă secret, în 1940. Din cauza opoziției sale puternice față de Pactul Stalin-Ribbentrop, ea a fost exclusă din partid. În așa-numitul proces al lui Nagode din 1947, Angela Vode a fost acuzată că este un spion, un dușman al clasei muncitoare și că este pe statul de plată al guvernelor străine. Condamnată la 20 de ani de închisoare, ea a fost eliberată în 1953 din cauza deteriorării stării sale de sănătate.

Sursa imaginii: link 

Până la moartea sa, în 1985, ea a dus o viață uitată, izolată, departe de ochii publicului, fără drept la muncă, la asigurări sociale și de sănătate, dar urmărea și analiza evoluțiile politice, rămânând critică la adresa faptelor foștilor săi „camarazi”. În anii ’70, ea a dorit să-și revizuiască atât viața, cât și evoluțiile sociale într-o carte. După moartea ei, manuscrisul a fost ascuns în siguranță pentru a fi publicat abia mult mai târziu, în 2004, intitulat „Amintiri ascunse”. Cartea tratează mișcările feministe și revoluționare dinaintea celui de-al doilea război mondial.

Angela Vode a fost crescută așa cum era normal ca fetele să fie crescute în Imperiul Austro-Ungar de atunci (pentru a deveni profesoare sau soții!). Odată căsătorite, femeile era forțate (prin lege) să renunțe la slujba lor de profesor. Se presupunea că profesoarele căsătorite ar fi un model rău și imoral pentru tinerele fete. Angela a lucrat ca profesoară până în 1917, când a fost demisă pentru că a fost membră a unei mișcări de tineret anti-austriece. Apoi a studiat educația specială la Praga, Berlin și Viena, pentru a deveni profesoară pentru copii cu dizabilități.

Ea a scris „Femei în societatea contemporană”, unde a recunoscut diferențele naturale dintre bărbați și femei, dar a cerut egalitatea socială de gen. Vode a îndemnat femeile să învețe despre trecut și societate pentru a-și îmbunătăți poziția socială. Ea a susținut că o căsnicie sănătoasă ar trebui să se bazeze pe dragoste, prietenie, respect reciproc, înțelegere, dar și pe independență economică. Ea a spus că „…femeile sunt o parte organică a societății umane, a națiunii, a statului și a familiei, la fel ca și bărbații, viața și poziția lor fiind la fel de dependente de progresul politic, economic și cultural.” Ea a subliniat, de asemenea, că cererea de participare activă a femeilor la viața publică este legitimă.

Referințe bibliografice

Vode, Angela (1998) Spol in upor. Zbrana dela Angele Vode ( Eng.Gender and Resistance) 

Vode, Angela (2004) Skriti spomin. Ljubljana : Nova revija (Eng. The Hidden Memory) Wiess, Maja : Skriti spomin (film) Alenka Puhar about Angela Vode https://4d.rtvslo.si/arhiv/razlicni-prispevki/31638842?jwsource=cl

Gerda Taro
1910 - 1937

Pioneer of war photography
Gerda Taro, nee Gerta Pohorylle, was born in Stuttgart and educated in Leipzig, Germany. As she is from a Jewish family, she flees from the Nazis to Paris in 1933. There she lives a bohemian lifestyle with her friend Ruth Cerf and eventually meets Endre Ernő Friedmann, better known today as Robert Capa. Together, they start documenting the Spanish Civil War in 1935, after Gerda had invented their alter egos in order to better sell Endre's and her own pictures. Inspired by their own political convictions, they only take pictures of the the fight of the republican troops against the rebellious franquist troops. Both of them try to be as close to the action as possible - a goal which eventually led to Gerda's death. Despite the fact that her pictures only cover 1 year of the war, her pictures are those that went around the world. Together with Robert Capa and with David Seymour, she developed modern war photography as we know it today during this short period of time. Since she officially was Capa's agent and he sold many of her pictures as his own, it took until the 2000s until people began to recognize her as an artist in her own right rather than only his partner: In 2007, the so-called Mexican Suitcase was found in Mexico City, a suitcase containing thousands of negatives believed lost by Capa, Taro and Seymour. Since then, many photographs originally attributed to Capa are known to have been taken by Gerda. However, during her short life, Taro was well known and when she was killed in 1937 by a tank, - she was only 26 - thousands of people attended her funeral in Paris. The funeral procession, led by Pablo Neruda and Louis Aragon, became a demonstration against fascism.

Marie-Claire Chevalier
1955 - 2022

The one whose trial for illegal abortion changed the law against abortion in France
In 1971, Marie-Claire Chevalier was 16 years old when she became pregnant after being raped by a boy two years older than her in high school. The young woman asked her mother to help her have an abortion. The mother turned to an underground doctor, but her daughter suffered a hemorrhage that forced her to the hospital. Her rapist, arrested for stealing a car, decides to turn her in against his own freedom. She is directly accused, as are four other women, including her mother, because in 1971 the voluntary termination of a pregnancy was illegal in France and punishable by six months to two years in prison. She was then convicted at the Bobigny trial and all were defended by lawyer Gisèle Halimi. Gisèle Halimi made of this trial and of Marie-Claire Chevalier a political symbol for the right to abortion. The case will forever mark French history and symbolize real progress for women's rights. Extremely mediatized, the trial closely followed by many personalities ends on a brilliant victory. Three years later this judgement, things started to move. This event contributed to the adoption of the Veil law and the legalization of abortion in France in 1975.

Having suffered greatly from this trial, she attempted suicide. Then, she chose to return to anonymity by changing her name. At her death, she received tributes from the President of the Republic, Emmanuel Macron and feminist associations.

Maria Lejárraga
1874 – 1974

She was writing and her husband harvesting the glory, fame and money!
Writer, feminist, deputy, polyglot and socialist who opposed to the death penalty and legal prostitution. She advocated for education, work and equal rights for women in Spain. A very open-minded and visionary woman who had to pay a high price imposed by her gender.

María Lejárraga comes from the region of La Rioja from an economically stable middle class family. She was able to receive good education and became a teacher. During her teaching career she discovered her passion for writing. She was very talented and ready to share her ideas and stories with the world. But, that´s where she bumped into a big obstacle. At the beginning of the XX century being a female writer was seen as immoral work, especially for an educator. If she had risked meeting her goals, she could have lost her teaching job. She found a solution to this problem in her marriage by publishing her works under her husband's name. So, she was writing and waiting at home and he was the one receiving praise and applause at the premiers of the plays. Before dying, her husband confirmed the rumours circulating in theatre circles that she was the true author of his works.
continue reading

Maria Lejárraga
1874 – 1974

She was writing and her husband harvesting the glory, fame and money!
Writer, feminist, deputy, polyglot and socialist who opposed to the death penalty and legal prostitution. She advocated for education, work and equal rights for women in Spain. A very open-minded and visionary woman who had to pay a high price imposed by her gender.

María Lejárraga comes from the region of La Rioja from an economically stable middle class family. She was able to receive good education and became a teacher. During her teaching career she discovered her passion for writing. She was very talented and ready to share her ideas and stories with the world. But, that´s where she bumped into a big obstacle. At the beginning of the XX century being a female writer was seen as immoral work, especially for an educator. If she had risked meeting her goals, she could have lost her teaching job. She found a solution to this problem in her marriage by publishing her works under her husband's name. So, she was writing and waiting at home and he was the one receiving praise and applause at the premiers of the plays. Before dying, her husband confirmed the rumours circulating in theatre circles that she was the true author of his works.
continue reading

Maria Lejárraga
1874 – 1974

She was writing and her husband harvesting the glory, fame and money!
Writer, feminist, deputy, polyglot and socialist who opposed to the death penalty and legal prostitution. She advocated for education, work and equal rights for women in Spain. A very open-minded and visionary woman who had to pay a high price imposed by her gender.

María Lejárraga comes from the region of La Rioja from an economically stable middle class family. She was able to receive good education and became a teacher. During her teaching career she discovered her passion for writing. She was very...
continue reading